Pe 18 noiembrie va debuta, la World Trade Plaza Bucuresti, cea de-a sasea editie a Targului International de Vinuri GoodWine

sursa www.vinul.ro

Pe 18 noiembrie va debuta, la World Trade Plaza Bucuresti, cea de-a sasea editie a Targului International de Vinuri GoodWine. Organizatorii anunta o participare de exceptie: 21 de producatori romani, noua producatori din strainatate, sapte importatori si standul de tara al Chile vor prezenta vizitatorilor peste 400 de vinuri. Dintre acestea, cel putin 50 vor fi lansate in premiera in cadrul targului. La aceasta editie a GoodWine, amatorii vor putea incerca vinuri de la Crama Oprisor, Vinarte, SERVE, Cramele Rotenberg, Senator Wine, WineRo, Crama Girboiu, Domeniile Samburesti, Vie Vin Vanju Mare, Alcovin, Speed Husi, Budureasca, Domeniile Sahateni, Gramma Wines, Domeniile Anastasia,Vinexpert, Asociatia Producatorilor din Dragasani (Agricola Stirbey, Avincis, Via Sandu), Heinrig Distribution,Wine Distribution (Franta), Michel Torino (Argentina), Herti-M, Edoardo Miroglio si Pamidovo (Bulgaria), Tenuta Carreta (Italia), Asociatia Micilor Producatori din Republica Moldova (Et Cetera, F’autor, Mezalimpe, Equinox, Galusca Boutique, Crescendo, Vinaria Tiganca), Garling Production, CricovaRomania, Ambasada Chile. Dar si de la Vigna, Cotnari si Jidvei, partenerii evenimentului.  Nu vor lipsi de la targ acesoriile pentru vin, prezentate de patru companii din tara si din strainatate. Tot la GoodWine, vizitatorii vor putea „fura” retete de la unii dintre cei mai renumiti bucatari din Romania, care vor gati in cadrul numeroaselor show-uri gastronomice programate in cele trei zile ale evenimentului.

Boasca poate combate cariile

sursa www.vinul.ro

Anumiti compusi descoperiti in semintele si pielitele fermentate al strugurilor pot preveni cariile dentare, potrivit unui studiu american, citat de Decanter.com.Polifenoli specifici descoperiti in boasca de vin pot incetini bacteriile ce cauzeaza cariile, potrivit unui studiu publicat de revista americana “Journal of Agricultural and Food Chemistry”. Cercetarea stiintifica a fost realizata de catre oamenii de stiinta din cadrul Centrului Medical a Universitatii Rochester, impreuna cu cercetatorii Centrului Experimental Agricol din cadrul Universitatii Cornell. La acest studiu au mai participat si mai multi producatori de vinuri din regiunea Finger Lakes.

“Majoritatea alimentelor contin substante benefice si substante periculoase pentru sanatatea dentara. Anumiti compusi din boasca pot izola si anihila substantele periculoase”, a specificat Hyun Koo, unul dintre participantii la studiu.

Potrivit studiului, acesti polifenoli descoperiti in rezidurile de fermentare strugurilor, se diferentiaza de antibiotice prin faptul ca nu prezinta reactii adverse.

De baut pe burta plina!

RADU RIZEA

sursda www.vinul.ro

De pe vremea cand se inganau industrializarea si globalizarea, tariile distilate din plante, vinurile fortifiate, lichiorurile de maceratie si ale asemenea lor s-au mutat incet si sigur dinspre butoaie si alambicuri catre pogoane de vase de ciment si inox. Deodata cu aceste fenomene a aparut si confuzia generala dintre aperitive si digestive (nu, aperitivele nu sunt „platoua sele” cu mizilic, ci bauturile servite inaintea mesei). Mai intai datorita exploziei internationale a unor bauturi pana atunci rezervate consumului traditional al unor zone geografice restranse, apoi din cauza fenomenului “fusion”, in care aceste tabieturi culinare si-au pierdut semnificatia.

Astazi este greu, daca nu imposibil, de spus daca o anumita bautura isi gaseste locul mai degraba inainte sau dupa o masa. Cel mai simplu, daca ar fi sa o luam ca la numaratoarea pe degete, este sa stabilim ce diferentiaza digestivul de aperitiv, iar aici raspunsul este simplu: rolul pe care bautura il are in digestie. Ca principiu, se pot separa aperitivele de digestive dupa concentratia de substante carminative, adica dupa capacitatea ingredientelor fie de a preveni formarea de gaze gastrointestinale, fie de a usura eliminarea acestor gaze, prevenind balonarea. Proprietati carminative certe au cateva plante: anasonul (mai ales in seminte), lemnul dulce, asafoetida, busuiocul, calamusul (trestia-mirositoare), scortisoara, cardamomul, cuminul, chimenul, coriandrul, mararul, feniculul, ghimbirul, stirul, oregano, magheranul, mai multe varietati de menta, ceapa, lamaita (citronela), sofranul si rozmarinul.

Rezulta ca lichiorurile de anason si de coaja de lamaie, amaro-urile italiene, unele bitter-uri si ferneturile intra cu cea mai mare usurinta in aceasta categorie. Pe de alta parte, distilatele de fructe (inclusiv cognac-urile, armagnac- urile, grappa si brandy-urile) se revendica, atat in Italia, cat si in Franta, ca facand parte din aceeasi categorie, desi nu este clar daca au sau nu vreo legatura cu “carminativele”. Dictionarele de gastronomie franceze ridica digestivul la rang de ritual, mentionand ca este, indeobste, dulce, dar nu ezita nici o clipa sa puna “eau de vie” si cognac-ul in aceeasi categorie.

Pentru a mai elimina din confuzie, poate ca este bine sa ne orientam catre cei care au impus cognac-ul in ritualul subsecvent unei mese copioase: britanicii. In sens initial, distilatele de fructe, mai ales cele de struguri, nu se numeau “digestif”, ci “after-dinner” (la fel ca whisky-ul), fapt ce sugereaza ca nu au nici o legatura cu siesta de dupa-amiaza sau cu digestia, ci mai degraba cu ritualurile incheierii de zi si pregatirea pentru somn.

APERITIVE SI DIGESTIVE NATIONALE

In Italia, mare parte dintre bauturile servite ca aperitiv sau digestiv in alte parti ale lumii au un rol mult mai clar. Maraschino se foloseste la salate de fructe si deserturi, Frangelico se serve ste “la cafea”, Campari – aproape exclusiv in cocktail-uri (cu vin spumant, apa tonica, vodca etc.). Ca aperitive traditionale se gasesc Aperol, Biancosarti si Martini Bianco. Digestivele, mult mai diversificate, includ vinurile fortifiate – Marsala, Vin Santo – si lichioruri – Limoncello, strega, nocino, amaro, centerba, sambuca si amaretto. In Franta, aperitivul de frunte este champagne, evident, cat mai brut. Insa bucataria traditionala include ca „inchizatoare” si pastis-ul, calvados-ul, cognac-ul si armagnac-ul, alaturi de distilatele de fructe de peste 35% concentratie a l c o o l i c a p r e c u m Mirabelle – “tuica” de prune din Lorraine, sau lichiorul de pere din Ardèche. Mai exotice, s-au raspandit in ultima vreme prin lume arrack-ul de cocos din Sri Lanka, schnaps-ul german si chacha gruzina.

LIMONCELLO

Lichiorul italian care a cucerit de putina vreme restaurantele americane provine din zona delimitata de peninsula Sorrentino, langa Napoli, coasta Amalfi si insulele Procida, Ischia si Capri, insa a inceput sa devina o bautura extrem de populara si in Sicilia, Sardinia, Menton (Franta) si Gozo (insula apartinand de Malta). Este fabricat din coji de lamaie, macerate in alcool, la care se adauga apa si zahar. Este dulce, gliceric, dar reconfortant, mai ales cand se serveste traditional, in cesti de ceramica inghetate (varianta de restaurant fiind “ciocanele” udate si tinute la congelator). Exista si variante ale bauturii, produse in alte zone ale Italiei – Limoncino, Limonello, Limonetta si Crema di Limonello.

FERNET BRANCA

Este un “amaro” in chintesenta sa, radical mai dur decat suratele sale din clasa medie (Ramazzoti, Averna, Jagermeister, Amaro Bio, Lucano), facand parte din seria “durilor”, alaturi de Fernet Stock, Luxardo Fernet sau Amaro Santa Maria al Monte. Include mirt, sofran, rubarba, cardamom, aloe si distilate de struguri, fiind colorat (si usor aromat) cu caramel. Fiecare dintre ingrediente reuseste sa se exprime in notele din gust si postgust. Este atat de eficient incat poate fi considerat singurul adevarat remediu pentru mahmureala. Multi il recomanda si pentru durerile menstruale, colicile copiilor mici (cu atentie, evident!) si disconfort gastrointestinal. Varianta mai soft a bauturii, Brancamenta, este “corectata” cu un pic de menta.

ANGOSTURA

Unul dintre cele mai iubite produse din clasa bitter-urilor, Angostura provine din exoticul Trinidad Tobago. Este o bautura pe baza de radacina gentiana, macerata in alcool, la care se adauga apa. Pentru a imbogati bautura, alaturi de gentiana se mai adauga coaja de angostura (Angostura trifoliata) si alte ierburi aromatice. Fiind o bautura cu un gust extrem de puternic, este rar bauta ca atare. S-a consacrat in cocktailul Pink Gin, pe vremea cand era folosita pentru a masca gustul de chinina din apa tonica. Astazi se bea in bere de ghimbir, limonada, in celebrul cocktail Manhattan sau alaturi de vermut.

Sarbatoarea vinului nou romanesc – un instrument de marketing

sursa www.vinul.ro

Loreta Budin

Ce-ar fi daca, in fiecare an, pe 14 noiembrie, s-ar tine Sarbatoarea vinului nou romanesc? S-ar reinnoda astfel o veche traditie: a fost un timp cand podgoriile autohtone comercializau vinul obtinut din recolta anului in curs, atat pentru consum local cat si pentru export. „Toamna tarziu, carele incarcate cu butoaie porneau din podgorii spre Odessa, Kiev, Harkov, ducand departe, in inima Rusiei, vinul nou romanesc”, spune Ion M. Pusca. „Nu trebuie uitat nici celebrul Tulburel de Dragasani, mult apreciat in trecut”.
Dupa ce a dat filoxera, traditia a fost uitata in valtoarea vremurilor. Recent, societatea Vinarte s-a gandit ca ar fi timpul sa revigoreze comertul cu vin nou romanesc, lansand, la „Casa Vinului – dr. Pusca” licoarea „Floare de Toamna”. Special a fost aleasa ziua de 14 noiembrie: cade la exact doua luni de la data cand, conform traditiei crestine, incepe culesul viilor la romani (14 septembrie, de Inaltarea Sfintei Cruci, numita si Cristovul Viilor).
Evenimentul ar putea deveni unul de referinta, daca si alti producatori se arata interesati. Sarbatoarea vinului nou romanesc ar fi un bun instrument de marketing, asa cum se intampla in alte tari ale Europei. La francezi, vinul rosu Beaujolais Nouveau e lansat cu mare tam-tam in fiecare an, pe data de 15 noiembrie. „Sub aceasta denumire de origine se vinde mai mult de jumatate din intreaga productie a Beaujolais-ului”, precizeaza dr. Pusca.